שִׁיר הַמַּעֲלוֹת אֵלֶיךָ נָשָׂאתִי אֶת עֵינַי הַיֹּשְׁבִי בַּשָּׁמָיִם:
Cântare a treptelor. Spre Tine Îmi ridic ochii, Tu Care locuiești în ceruri.
הִנֵּה כְעֵינֵי עֲבָדִים אֶל יַד אֲדוֹנֵיהֶם כְּעֵינֵי שִׁפְחָה אֶל יַד גְּבִרְתָּהּ כֵּן עֵינֵינוּ אֶל יְהוָה אֱלֹהֵינוּ עַד שֶׁיְּחָנֵּנוּ:
Iată, cum sunt ochii robilor spre mâna stăpânilor lor, cum sunt ochii slujnicei spre mâna stăpânei sale, tot astfel sunt ochii noștri spre Cel Veșnic, Dumnezeul nostru, până când ne va milui.
חָנֵּנוּ יְהוָה חָנֵּנוּ כִּי רַב שָׂבַעְנוּ בוּז:
Miluiește-ne, Cel Veșnic, miluiește-ne, căci suntem sătui de dispreț.
רַבַּת שָׂבְעָה לָּהּ נַפְשֵׁנוּ הַלַּעַג הַשַּׁאֲנַנִּים הַבּוּז לִגְאֵיוֹנִים (לִגְאֵי יוֹנִים):
Sufletul nostru este sătul de batjocura celor mulțumiți de sine, de disprețul arătat văii porumbeilor.