לַמְנַצֵּחַ (לידיתון) לִידוּתוּן מִזְמוֹר לְדָוִד:
Pentru dirijor, pentru Iedutun, un psalm al lui David.
אָמַרְתִּי אֶשְׁמְרָה דְרָכַי מֵחֲטוֹא בִלְשׁוֹנִי אֶשְׁמְרָה לְפִי מַחְסוֹם בְּעֹד רָשָׁע לְנֶגְדִּי:
Am zis: Îmi voi păzi căile de la a păcătui cu limba mea; îmi voi păzi gura ca cu un căluș cât timp cel rău este încă înaintea mea.
נֶאֱלַמְתִּי דוּמִיָּה הֶחֱשֵׁיתִי מִטּוֹב וּכְאֵבִי נֶעְכָּר:
M-am făcut mut în tăcere; am tăcut de la bine deși durerea mea era intensă.
חַם לִבִּי בְּקִרְבִּי בַּהֲגִיגִי תִבְעַר אֵשׁ דִּבַּרְתִּי בִּלְשׁוֹנִי:
Inima mea este fierbinte în mine; în gândurile mele focul arde; am vorbit cu limba mea,
הוֹדִיעֵנִי יְהוָה קִצִּי וּמִדַּת יָמַי מַה הִיא אֵדְעָה מֶה חָדֵל אָנִי:
O, Cel Veșnic, fă-mi cunoscut sfârșitul meu și măsura zilelor mele, ce este; aș vrea să știu când voi înceta.
הִנֵּה טְפָחוֹת נָתַתָּה יָמַי וְחֶלְדִּי כְאַיִן נֶגְדֶּךָ אַךְ כָּל הֶבֶל כָּל אָדָם נִצָּב סֶלָה:
Iată, ai făcut zilele mele cât lățimea unui pumn și bătrânețea mea este ca nimicul înaintea Ta; cu siguranță toată deșertăciunea este în fiecare om; aceasta este condiția lui în veci.
אַךְ בְּצֶלֶם יִתְהַלֶּךְ אִישׁ אַךְ הֶבֶל יֶהֱמָיוּן יִצְבֹּר וְלֹא יֵדַע מִי אֹסְפָם:
Omul umblă numai în întuneric; tot ce agită nu este decât deșertăciune; el adună și totuși nu știe cine le va aduce.
וְעַתָּה מַה קִּוִּיתִי אֲדֹנָי תּוֹחַלְתִּי לְךָ הִיא:
Și acum, în ce am nădăjduit, o, Cel Veșnic? Nădejdea mea este în Tine;
מִכָּל פְּשָׁעַי הַצִּילֵנִי חֶרְפַּת נָבָל אַל תְּשִׂימֵנִי:
Mântuiește-mă de toate fărădelegile mele; nu mă face de ocara unui om josnic.
נֶאֱלַמְתִּי לֹא אֶפְתַּח פִּי כִּי אַתָּה עָשִׂיתָ:
Am amuțit; nu îmi voi deschide gura căci Tu ai făcut aceasta.
הָסֵר מֵעָלַי נִגְעֶךָ מִתִּגְרַת יָדְךָ אֲנִי כָלִיתִי:
Îndepărtează necazul Tău de la mine; din frica mâinii Tale pier.
בְּתוֹכָחוֹת עַל עָוֹן יִסַּרְתָּ אִישׁ וַתֶּמֶס כָּעָשׁ חֲמוּדוֹ אַךְ הֶבֶל כָּל אָדָם סֶלָה:
Cu mustrări pentru nelegiuire ai pedepsit pe om; ai făcut carnea lui să putrezească ca de molie. Cu siguranță tot omul este deșertăciune în veci.
שִׁמְעָה תְפִלָּתִי יְהוָה וְשַׁוְעָתִי הַאֲזִינָה אֶל דִּמְעָתִי אַל תֶּחֱרַשׁ כִּי גֵר אָנֹכִי עִמָּךְ תּוֹשָׁב כְּכָל אֲבוֹתָי:
Auzi rugăciunea mea, o, Cel Veșnic, și ia aminte la strigătul meu. Nu tăcea la lacrimile mele, căci eu sunt un străin la Tine, un locatar ca toți părinții mei.
הָשַׁע מִמֶּנִּי וְאַבְלִיגָה בְּטֶרֶם אֵלֵךְ וְאֵינֶנִּי:
Lasă-mă să mă odihnesc ca să mă pot refa, înainte de a pleca și de a nu mai fi.