מִזְמוֹר לְאָסָף אַךְ טוֹב לְיִשְׂרָאֵל אֱלֹהִים לְבָרֵי לֵבָב:
Un psalm al lui Asaf. Cu adevărat Dumnezeu este bun pentru Israel, pentru cei curați cu inima.
וַאֲנִי כִּמְעַט (נטוי) נָטָיוּ רַגְלָי כְּאַיִן (שפכה) שֻׁפְּכוּ אֲשֻׁרָי:
Dar cât despre mine, picioarele mele erau aproape să se abată, în clipă pașii mei ar fi fost luați.
כִּי קִנֵּאתִי בַּהוֹלְלִים שְׁלוֹם רְשָׁעִים אֶרְאֶה:
Căci am râvnit la cei perverși; vedeam liniștea celor răi.
כִּי אֵין חַרְצֻבּוֹת לְמוֹתָם וּבָרִיא אוּלָם:
Căci nu sunt cătușe la moartea lor, și sănătatea lor este înfloritoare.
בַּעֲמַל אֱנוֹשׁ אֵינֵמוֹ וְעִם אָדָם לֹא יְנֻגָּעוּ:
În truda omului muritor ei nu se află, nici nu sunt loviți ca ceilalți oameni.
לָכֵן עֲנָקַתְמוֹ גַאֲוָה יַעֲטָף שִׁית חָמָס לָמוֹ:
De aceea, poartă mândria ca un colier; jaful pe care îl săvârșesc le înconjoară șoldurile.
יָצָא מֵחֵלֶב עֵינֵמוֹ עָבְרוּ מַשְׂכִּיּוֹת לֵבָב:
Din pricina grăsimii lor, ochii le ies afară; au depășit închipuirile inimii lor.
יָמִיקוּ וִידַבְּרוּ בְרָע עֹשֶׁק מִמָּרוֹם יְדַבֵּרוּ:
Mistuie și vorbesc cu răutate despre asuprire; vorbesc despre Cel Preaînalt.
שַׁתּוּ בַשָּׁמַיִם פִּיהֶם וּלְשׁוֹנָם תִּהֲלַךְ בָּאָרֶץ:
Și-au îndreptat gura împotriva Cerului, iar limba lor umblă prin tot pământul.
לָכֵן (ישיב) יָשׁוּב עַמּוֹ הֲלֹם וּמֵי מָלֵא יִמָּצוּ לָמוֹ:
De aceea, poporul Său se va întoarce aici, și apele pârâului plin sunt apă scursă pentru ei.
וְאָמְרוּ אֵיכָה יָדַע אֵל וְיֵשׁ דֵּעָה בְעֶלְיוֹן:
Și zic: "Cum poate Dumnezeu să știe, și este oare cunoaștere la Cel Preaînalt?"
הִנֵּה אֵלֶּה רְשָׁעִים וְשַׁלְוֵי עוֹלָם הִשְׂגּוּ חָיִל:
Iată că aceștia sunt răi, și totuși trăiesc în tihnă în lume și și-au sporit avuția.
אַךְ רִיק זִכִּיתִי לְבָבִי וָאֶרְחַץ בְּנִקָּיוֹן כַּפָּי:
Dar în zadar mi-am curățat inima și mi-am spălat mâinile în nevinovăție.
וָאֱהִי נָגוּעַ כָּל הַיּוֹם וְתוֹכַחְתִּי לַבְּקָרִים:
Și am fost lovit în toate zilele, și pedeapsa mea era în fiecare dimineață.
אִם אָמַרְתִּי אֲסַפְּרָה כְמוֹ הִנֵּה דוֹר בָּנֶיךָ בָגָדְתִּי:
Dacă aș fi zis: "Voi spune lucrurile așa cum sunt", iată că i-aș fi făcut pe fiii generației Tale să devină trădători.
וָאֲחַשְּׁבָה לָדַעַת זֹאת עָמָל (היא) הוּא בְעֵינָי:
Și când cuget să înțeleg acestea, este o nelegiuire în ochii mei.
עַד אָבוֹא אֶל מִקְדְּשֵׁי אֵל אָבִינָה לְאַחֲרִיתָם:
Până când am intrat în sfintele locașuri ale lui Dumnezeu și am înțeles sfârșitul lor.
אַךְ בַּחֲלָקוֹת תָּשִׁית לָמוֹ הִפַּלְתָּם לְמַשּׁוּאוֹת:
Numai în locuri alunecoase îi pui; îi arunci în prăpastie spre pieire.
אֵיךְ הָיוּ לְשַׁמָּה כְרָגַע סָפוּ תַמּוּ מִן בַּלָּהוֹת:
Cât de repede au ajuns pustii! Au fost mistuiți cu totul de groază.
כַּחֲלוֹם מֵהָקִיץ אֲדֹנָי בָּעִיר צַלְמָם תִּבְזֶה:
Ca un vis fără trezire; Cel Veșnic, în cetate vei disprețui chipul lor.
כִּי יִתְחַמֵּץ לְבָבִי וְכִלְיוֹתַי אֶשְׁתּוֹנָן:
Căci inima mea era tulburată și mintea mea era la margine.
וַאֲנִי בַעַר וְלֹא אֵדָע בְּהֵמוֹת הָיִיתִי עִמָּךְ:
Dar eu eram ca un dobitoc și nu știam; eram ca o fiară înaintea Ta.
וַאֲנִי תָמִיד עִמָּךְ אָחַזְתָּ בְּיַד יְמִינִי:
Totuși, eram necontenit cu Tine; Tu mi-ai apucat mâna dreaptă.
בַּעֲצָתְךָ תַנְחֵנִי וְאַחַר כָּבוֹד תִּקָּחֵנִי:
Cu sfatul Tău m-ai călăuzit, și după aceea m-ai luat spre slavă.
מִי לִי בַשָּׁמָיִם וְעִמְּךָ לֹא חָפַצְתִּי בָאָרֶץ:
Pe cine am eu în cer, și pe pământ nu doresc pe nimeni în afară de Tine.
כָּלָה שְׁאֵרִי וּלְבָבִי צוּר לְבָבִי וְחֶלְקִי אֱלֹהִים לְעוֹלָם:
Trupul meu și inima mea tânjesc; Dumnezeu este stânca inimii mele și partea mea în veci.
כִּי הִנֵּה רְחֵקֶיךָ יֹאבֵדוּ הִצְמַתָּה כָּל זוֹנֶה מִמֶּךָּ:
Căci iată, cei care s-au îndepărtat de Tine vor pieri; ai nimicit pe oricine se abate de la Tine.
וַאֲנִי קִרֲבַת אֱלֹהִים לִי טוֹב שַׁתִּי בַּאדֹנָי יְהוִֹה מַחְסִי לְסַפֵּר כָּל מַלְאֲכוֹתֶיךָ:
Cât despre mine, apropierea de Dumnezeu este binele meu; mi-am pus scăparea în Cel Veșnic Dumnezeu, ca să vestesc toată lucrarea Ta.