Tehilim

79

מִזְמוֹר לְאָסָף אֱלֹהִים בָּאוּ גוֹיִם בְּנַחֲלָתֶךָ טִמְּאוּ אֶת הֵיכַל קָדְשֶׁךָ שָׂמוּ אֶת יְרוּשָׁלִַם לְעִיִּים:

Un psalm al lui Asaf. O, Dumnezeule! Neamurile au intrat în moștenirea Ta, au spurcat Templul Tău cel Sfânt, au prefăcut Ierusalimul în ruine.

נָתְנוּ אֶת נִבְלַת עֲבָדֶיךָ מַאֲכָל לְעוֹף הַשָּׁמָיִם בְּשַׂר חֲסִידֶיךָ לְחַיְתוֹ אָרֶץ:

Au dat trupurile morților slujitorilor Tăi ca hrană păsărilor cerului, carnea cuvioșilor Tăi fiarelor pământului.

שָׁפְכוּ דָמָם כַּמַּיִם סְבִיבוֹת יְרוּשָׁלִָם וְאֵין קוֹבֵר:

Au vărsat sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului și nimeni nu îi îngroapă.

הָיִינוּ חֶרְפָּה לִשְׁכֵנֵינוּ לַעַג וָקֶלֶס לִסְבִיבוֹתֵינוּ:

Am ajuns o ocară pentru vecinii noștri, batjocură și rușine pentru cei din jurul nostru.

עַד מָה יְהוָה תֶּאֱנַף לָנֶצַח תִּבְעַר כְּמוֹ אֵשׁ קִנְאָתֶךָ:

Până când, Cel Veșnic? Vei fi mânios în veci? Va arde gelozia Ta ca focul?

שְׁפֹךְ חֲמָתְךָ אֶל הַגּוֹיִם אֲשֶׁר לֹא יְדָעוּךָ וְעַל מַמְלָכוֹת אֲשֶׁר בְּשִׁמְךָ לֹא קָרָאוּ:

Varsă mânia Ta asupra neamurilor care nu Te cunosc și asupra împărățiilor care nu au chemat Numele Tău.

כִּי אָכַל אֶת יַעֲקֹב וְאֶת נָוֵהוּ הֵשַׁמּוּ:

Căci au devorat pe Iacov și au pustiit locuința lui.

אַל תִּזְכָּר לָנוּ עֲוֹנֹת רִאשֹׁנִים מַהֵר יְקַדְּמוּנוּ רַחֲמֶיךָ כִּי דַלּוֹנוּ מְאֹד:

Nu ține minte împotriva noastră nelegiuirile de odinioară; să vină înaintea noastră îndurările Tale, căci am sărăcit foarte.

עָזְרֵנוּ אֱלֹהֵי יִשְׁעֵנוּ עַל דְּבַר כְּבוֹד שְׁמֶךָ וְהַצִּילֵנוּ וְכַפֵּר עַל חַטֹּאתֵינוּ לְמַעַן שְׁמֶךָ:

Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, pentru slava Numelui Tău, și ne mântuiește și iartă păcatele noastre de dragul Numelui Tău.

לָמָּה יֹאמְרוּ הַגּוֹיִם אַיֵּה אֱלֹהֵיהֶם יִוָּדַע (בגיים) בַּגּוֹיִם לְעֵינֵינוּ נִקְמַת דַּם עֲבָדֶיךָ הַשָּׁפוּךְ:

De ce să spună neamurile: "Unde este Dumnezeul lor?" Să se facă cunoscut printre neamuri, înaintea ochilor noștri, răzbunarea sângelui vărsat al slujitorilor Tăi.

תָּבוֹא לְפָנֶיךָ אֶנְקַת אָסִיר כְּגֹדֶל זְרוֹעֲךָ הוֹתֵר בְּנֵי תְמוּתָה:

Să ajungă înaintea Ta suspinul celui întemnițat; după mărimea brațului Tău, eliberează pe fiii mamei care a murit.

וְהָשֵׁב לִשְׁכֵנֵינוּ שִׁבְעָתַיִם אֶל חֵיקָם חֶרְפָּתָם אֲשֶׁר חֵרְפוּךָ אֲדֹנָי:

Și întoarce vecinilor noștri de șapteorit în sânul lor ocara cu care Te-au ocărât pe Tine, Cel Veșnic.

וַאֲנַחְנוּ עַמְּךָ וְצֹאן מַרְעִיתֶךָ נוֹדֶה לְּךָ לְעוֹלָם לְדֹר וָדֹר נְסַפֵּר תְּהִלָּתֶךָ:

Iar noi, poporul Tău și turma pășunii Tale, Îți vom mulțumi în veci; din neam în neam vom vesti lauda Ta.