Două neamuri
Yițhak se căsătorește cu Rivka, dar vreme de douăzeci de ani ea nu poate avea copii, așa că Yițhak se roagă lui Dumnezeu pentru ea, și ea zămislește. Sarcina este dureroasă, copiii luptându-se înăuntrul ei, și când îl caută pe Dumnezeu află că două neamuri sunt în pântecele ei și că cel mai mare va sluji celui mai mic. Esav se naște primul, roșu și acoperit cu păr, urmat de Yaakov, a cărui mână apucă de călcâi pe fratele său. Esav crește ajungând un vânător iscusit, un om al câmpului, în vreme ce Yaakov este un om cumpătat care locuiește în corturi, și Yițhak îl îndrăgește pe Esav, iar Rivka îl iubește pe Yaakov.
Un drept de întâi născut vândut
Într-o zi Esav vine de la câmp istovit și flămând și îl găsește pe Yaakov gătind o oală de tocană de linte roșie. Esav cere din tocană, iar Yaakov i-o oferă în schimbul dreptului de întâi născut, privilegiul celui dintâi copil. Esav, simțind că e gata să moară de foame, disprețuiește dreptul de întâi născut ca pe ceva fără valoare și îl leapădă prin jurământ pentru masă. Mănâncă, bea și își vede de drum, iar Tora arată că în acea clipă Esav își tratează dreptul de întâi născut cu dispreț.
Fântâni în Gherar
O foamete îl împinge pe Yițhak spre țara filistenilor, iar Dumnezeu îi spune să nu coboare în Egipt, ci să rămână în țară, înnoindu-i făgăduințele făcute odinioară lui Avraham (Avraam). În Gherar, temându-se pentru viața sa, Yițhak spune că Rivka este sora lui, până când regele Avimeleh (Abimelec) descoperă adevărul și poruncește ca nimeni să nu-i facă rău. Yițhak seamănă și propășește foarte mult, și din pizmă filistenii astupă fântânile pe care le săpase tatăl său, așa că Yițhak le redeschide și sapă altele noi, certându-se pentru apă până când găsește loc să locuiască în pace. Dumnezeu i se arată la Beer Șeva, iar Avimeleh vine să încheie un legământ cu el, recunoscând că Dumnezeu este cu el.
Binecuvântarea furată
Yițhak îmbătrânește și vederea i se stinge, și îi cere lui Esav să vâneze și să pregătească o masă ca să-i dea binecuvântarea înainte de a muri. Rivka aude și, hotărâtă ca binecuvântarea să meargă la Yaakov, îl îmbracă în hainele lui Esav și îi acoperă brațele cu piei de ied ca să pară păros tatălui său orb. Yaakov aduce mâncarea, și, deși Yițhak este nedumerit de glas, pipăie pieile, miroase veșmintele și îi dă lui Yaakov binecuvântarea de rouă, grâu și stăpânire peste neamuri și frați. Yaakov primește binecuvântarea menită celui dintâi născut și se strecoară afară chiar înainte ca Esav să se întoarcă.
Strigătul amar al lui Esav
Esav intră cu masa sa pregătită, și când Yițhak înțelege ce s-a întâmplat, se cutremură puternic, dar întărește că binecuvântarea va rămâne cu Yaakov. Esav strigă cu un strigăt mare și amar, cerându-i tatălui său o binecuvântare și pentru el, iar Yițhak îi dă cuvinte despre a trăi prin sabie și a frânge într-o zi jugul fratelui său. Plin de ură, Esav hotărăște să-l ucidă pe Yaakov după ce va muri tatăl lor. Rivka află de gândul lui și îl avertizează pe Yaakov, îndemnându-l să fugă la fratele ei până se potolește mânia lui Esav.
Trimis la Haran
Rivka îi spune lui Yițhak că nu poate suferi gândul ca Yaakov să se însoare cu o femeie hitită din partea locului, și astfel Yițhak îl cheamă pe Yaakov, îl binecuvântează din nou și îl însărcinează să-și ia o soție din familia lui Lavan (Laban), fratele Rivkăi. Yițhak îi trece lui Yaakov binecuvântarea lui Avraham, ca el să moștenească țara și să ajungă un popor mare. Yaakov este trimis spre Haran, în casa familiei mamei sale. Văzând că soțiile sale canaanite îi nemulțumesc pe părinții lui, Esav merge și se însoară cu o fiică a lui Yișmael (Ismael), nădăjduind în zadar să câștige bunăvoința tatălui său.