Trei oaspeți
În timp ce Avraham șade la intrarea cortului său, întremându-se după circumcizie, Dumnezeu i se arată, și trei călători apar în zăpușeala zilei. Avraham aleargă să-i întâmpine, se pleacă și se grăbește să pregătească apă, pâine și un vițel fraged, dăruind ospitalitate chiar în suferința sa. În timp ce oaspeții mănâncă, ei întreabă despre Sara și făgăduiesc că ea va avea un fiu la anul pe vremea aceasta. Sara, ascultând la cort, râde în sinea ei la gândul de a naște un copil la bătrânețe, iar Dumnezeu întreabă cu blândețe dacă este ceva prea minunat ca El să facă.
Rugăminte pentru Sodoma
În timp ce oaspeții pornesc spre Sodoma, Dumnezeu alege să-i dezvăluie lui Avraham că cetatea și vecina ei Amora (Gomora) sunt gata să fie nimicite pentru marea lor răutate. Avraham pășește înainte și se roagă pentru ele, întrebând dacă Judecătorul întregului pământ ar șterge pe cel drept împreună cu cel vinovat. El se tocmește cu Dumnezeu, începând de la cincizeci de oameni drepți și coborând treaptă cu treaptă, până când Dumnezeu se învoiește că, de dragul a chiar zece suflete nevinovate, cetatea ar fi cruțată. Îndrăzneala lui Avraham dezvăluie o adâncă grijă pentru dreptate și milă, chiar față de străini care nu i-au făcut niciun bine.
Căderea Sodomei
Doi îngeri sosesc în Sodoma, unde Lot îi primește în casa lui și îi apără de o gloată sălbatică ce înconjoară casa. Îngerii lovesc mulțimea cu orbire și îl zoresc pe Lot să-și adune familia și să fugă, căci cetatea este gata să fie răsturnată. În zori ei îi scot afară pe Lot, pe soția sa și pe cele două fiice ale lui, avertizându-i să nu privească înapoi, și apoi Dumnezeu plouă foc și pucioasă peste Sodoma și Amora. Soția lui Lot privește înapoi și se face un stâlp de sare, în vreme ce Lot și fiicele sale scapă în munți. Crezând că lumea s-a sfârșit, fiicele lui nasc mai târziu fii care ajung strămoșii lui Moav (Moab) și ai lui Amon.
Sara în Gherar
Avraham călătorește spre ținutul Gherar și, încă o dată, temându-se pentru viața sa, spune că Sara este sora lui. Avimeleh (Abimelec), regele, o aduce pe Sara la el, dar Dumnezeu vine la el într-un vis noaptea și îl avertizează că ea este o femeie măritată. Avimeleh, care nu s-a atins de ea, își susține nevinovăția, iar Dumnezeu îi spune să o dea înapoi pe Sara lui Avraham, care este un profet și se va ruga pentru el. Regele o înapoiază pe Sara cu daruri mărinimoase, Avraham se roagă, iar Dumnezeu vindecă casa lui Avimeleh, care nu putuse naște copii.
Nașterea lui Yițhak
Dumnezeu își amintește de Sara întocmai cum a făgăduit, și ea îi naște un fiu lui Avraham la bătrânețea lui, și îl numesc Yițhak. Sara vestește că Dumnezeu i-a adus râs, iar băiatul este circumcis la opt zile și mai târziu sărbătorit cu un mare ospăț. Când Sara îl vede pe Yișmael (Ismael), fiul lui Hagar, batjocorind, îi cere lui Avraham să trimită departe băiatul și pe mama lui, iar Dumnezeu îi spune să o asculte, făgăduind totodată că și Yișmael va ajunge un neam. Hagar și fiul ei rătăcesc în pustie până li se sfârșește apa, și un înger îi arată o fântână și o încredințează de viitorul fiului ei. Avraham face de asemenea un legământ de pace cu Avimeleh la Beer Șeva, însemnând o fântână cu un jurământ.
Legarea lui Yițhak
Dumnezeu îl încearcă pe Avraham, spunându-i să-l ia pe fiul său iubit Yițhak și să-l aducă jertfă pe un munte din ținutul Moria. Avraham se scoală devreme, călătorește trei zile cu fiul său și cu doi slujitori și urcă muntele purtând lemnele și focul, spunându-i lui Yițhak că Dumnezeu va îngriji mielul. Zidește un altar, își leagă fiul pe el și ridică cuțitul, când un înger al lui Dumnezeu strigă și îl oprește, căci devotamentul lui a fost dovedit. Avraham își ridică ochii și vede un berbec prins într-un tufiș, pe care îl aduce jertfă în locul fiului său, iar Dumnezeu îl binecuvântează cu urmași tot atât de mulți ca stelele și ca nisipul. Parașa se încheie cu vestea care ajunge la Avraham că fratele său Nahor a avut copii, între ei o nepoată numită Rivka (Rebeca).